Ie romaneasca brodata manual a carasovenilor din Banat

Aceasta ie traditionala rafinata provine din regiunea Banat a Romaniei, fiind pretuita de un mic grup etnic, carasovenii. Broderia manuala complicata care impodobeste aceasta ie este de o frumusete incomparabila – fiecare cusatura este realizata cu o meticulozitate incredibila. Se crede ca un brodator a dedicat intre 6 si 12 luni pentru a finaliza o astfel de capodopera.
Aceasta ie romaneasca este disponibila in marimea S-M, dar este esential sa verificati dimensiunile:

• Circumferinta pieptului: 118 cm
• Lungimea iei: 58 cm
• Lungimea manecii (de la baza gatului pana la marginea inferioara a volanasului): 70 cm. Manecile acestor ii traditionale sunt intentionat facute mai lungi si ulterior sunt stranse cu elastic pentru a forma volanasul specific.
  Aceasta piesa remarcabila a fost realizata manual intre anii 1920 si 1944.
  Stare: buna, cu semne de uzura. Fara pete vizibile, fara rupturi.
  Puteti fi siguri ca ia a fost spalata si curatata cu grija, fiind gata sa fie purtata si apreciata din nou. Pentru intretinere, spalati ia in apa rece si folositi un detergent bland pentru a o pastra in conditie buna timp de multe decenii.
  Imbracati-va cu aceasta comoara si imbratisati eleganta atemporala si semnificatia culturala pe care o poarta.

Carasovenii au ajuns in Banat acum aproape 800 de ani si isi au radacinile in Croatia si Bosnia sarbeasca. Limba croata arhaica si obiceiurile vechi sunt inca vorbite si pastrate aici – zona fiind intens studiata de membrii Academiei din Zagreb. In judetul Caras Severin traieste cea mai mare comunitate croata din diaspora. Ei s-au asezat in 7 sate din jurul Resitei, in Muntii Banatului, in Cheile Carasului. Pe drumurile dintre Resita, Anina si Gradinar, traiesc carasovenii, o populatie slava de religie romano-catolica, unul dintre cele mai neobisnuite grupuri etnice din Romania. Ei sunt croati din Banatul Montan, asezati aici inainte de anul 1300. Si-au pastrat religia si identitatea culturala si traiesc in comunitati compacte.
Costumul lor traditional este foarte asemanator cu cel al romanilor din regiune. Doar imbracamintea femeilor difera prin prezenta cununii pe capul femeilor casatorite si prin fusta scurta din lana neagra, strans infasurata in jurul corpului. Femeile au o rochie lunga pana la glezne, brodata pe piept si maneci. Peste aceasta poarta o fusta neagra tesuta din lana cu fire de argint, de la talie in jos. Pe cap, femeile casatorite au o caciula brodata, acoperita cu un batic, care da impresia ca ascunde doua coarne. In schimb, fetele au capetele descoperite, impletindu-si flori si panglici colorate in par. Pe piept, femeile bogate purtau monede de argint si aur. Mergeau descult sau in opinci cu ciorapi albi, iar de sarbatori cu cizme. Iarna purtau o manta din miel, decorata cu o maneca din lana.