Ie traditionala veche din Transilvania lucrata manual cu cele mai fine broderii

Această ie traditionala splendida provine din regiunea Banatului romanesc si apartine grupului etnic al carasovenilor . Broderiile de mână complicate care împodobesc această ie traditionala pentru femei sunt de neegalat în frumusețea lor – fiecare cusătură realizată meticulos, cu o delicatețe incredibilă. Se crede că un artizan și-a dedicat 6 până la 12 luni pentru a finaliza o astfel de capodoperă a culturii traditionale banatene .

Aceasta camasa populara pentru femei este disponibila in marimea M/L dar este esential sa verificati marimile:

În jurul pieptului: 120 cm

Lungime ie traditionala : 55 cm 

Lungimea mânecilor (de la baza gâtului până la tivul inferior al volanului): 75 cm . Mânecile acestor camasi traditionale sunt concepute în mod intenționat pentru a fi foarte lungi și ulterior a fost adaugat  elastic pentru a forma volanul fermecător.

Această piesă remarcabilă a fost realizată manual cândva între 1920 și 1944.

Stare : buna , cu urme de uzura . Nicio pată vizibilă, nici o gaura sau ruptura.

Aceasta ie traditionala  a fost spălată, curătată cu grijă și este gata să fie pretuită încă o dată. Pentru întretinere, pur și simplu spălați ia cu apă rece și detergent ușor pentru a o menține în stare bună pentru următoarele decenii.

Împodobește-te cu această comoară și îmbrățișează eleganța atemporală și semnificația culturală pe care o poartă.

                                                                                                        *****

Carașovenii au sosit în Banat acum aproape 800 de ani și au rădăcinile în Croația și Bosnia sârbească. Aici încă se vorbește și se păstrează limba croată arhaică și obiceiuri vechi – zona fiind intens studiată de membrii Academiei din Zagreb. În județul Caraș Severin, trăiește cea mai mare comunitate croată din diaspora. Ei s-au stabilit în 7 sate în jurul Reșiței în Munţii Banatului, în Cheile Caraşului. Pe drumurile dintre Reşiţa, Anina şi Grădinari, trăiesc caraşovenii, o populaţie slavă de religie romano-catolică, unul dintre cele mai inedite grupuri etnice din România. Sunt croaţii din Banatul Montan stabiliți aici înainte de anul 1300. Ei și-au păstrat religia și identitatea culturală și trăiesc în comunități compacte. 

Costumul lor traditional  este foarte asemănător cu cel al românilor din regiune. Numai cel al femeilor diferă prin prezenţa conciului de pe cap la cele măritate şi prin fusta de lana neagra scurta infasurata strans in jurul trupului . Femeile au o cămaşă lungă până la glezne, brodată la piept şi la mâneci. Peste ea au o fusta neagră tesuta din lână cu fire de argint, de la brâu în jos. Pe cap, cele măritate au un conci brodat, acoperit cu o basma, care dă impresia că ascunde două coarne.  În schimb, fetele au capul gol, împletindu-şi în păr flori şi panglici colorate. La piept, femeile bogate purtau salbe de argint şi aur. Ele umblau desculţe sau în opinci cu ciorapi albi, iar la sărbători cu ghete. Iarna aveau pieptar de miel decorat cu mânecar de lână.